Romania se poate mandri cu inca o realitate cruda: olimpici, care fac fata cu brio testelor internationale, si analfabeti al caror numar creste continuu. Prabusirea standardului de viata i-a pus pe multi parinti in situatia de a renunta sa-si mai trimita copiii la scoala. A scazut procentul copiilor care frecventeaza gradinitele, al celor cuprinsi in invatamantul primar si secundar - liceu si scoala profesionala.

Abandonul scolar

Procentele privitoare la abandonul scolar nu par sa ingrijoreze in mod deosebit. Cumularea lor pe un intreg ciclu scolar arata insa ca analfabetismul se extinde rapid. In anul de invatamant 1993/1994, erau 68.080 de copii care renuntau la o forma de pregatire intr-o scoala, iar in 1994/1995, erau deja 72.575 de copii in aceeasi situatie.

Intr-un studiu de specialitate realizat de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii apare o concluzie clara: "Considerand ca perioada medie de prezenta in sistemul de invatamant este pentru tineri de 10 ani si ca abandonul scolar este uniform distribuit in timp, rezulta ca aproximativ 20-30 la suta dintre tinerii unei generatii abandoneaza scoala in diverse stadii".

Se pare ca abandonul scolar nu are tendinte de a fi stopat, dimpotriva sunt realitati care arata ca fenomenul creste si este mai mare comparativ cu datele oficiale. Exista un segment important de copii care frecventeaza doar simbolic cursurile, speculand o hotarare care stipuleaza ca sunt interzise exmatricularea la clasele I-VIII sau posibilitatea de a pierde alocatia chiar si la peste 40 de absente lunar.

Dintr-un studiu realizat de danezul Kjell Reidar Jonassen Red Barnet) in anul 1995, pe sase comunitati compacte de romi din judetul Craiova a reiesit ca: "Din cei 2274 de copii de romi ai celor 900 de familii studiate, 48 la suta nu merg la scoala". Cauzele sunt multiple: lipsa banilor pentru procurarea hainelor, a incaltamintei, rechizitelor, dar si lipsa certificatelor de nastere. Exceptand cea din urma "lipsa", celelalte stau la baza abandonului scolar si in cazul copiilor romani. In plus, si copiii romani si copiii romi sunt folositi la diverse munci, cel mai adesea nepotrivite varstei si experientei lor, pentru a "rotunji" intr-un fel bugetul unei familii care face fata cu greu scumpirii vietii. Si, desigur, scoala ramane undeva pe un plan inferior preocuparilor zilnice ale multor copii.

Lipsa de resurse, dezinteresul sau incapacitatea de a continua scoala ii fac pe aproximativ un sfert din tinerii intre 15 si 18 ani sa paraseasca sistemul de invatamant.

Un fapt socant: copii de 12-14 ani care nu stiu sa scrie, sa citeasca, sa numere

Din cele 18 state central si est europene foste comuniste - inclusiv fostele republici sovietice, Romania reuseste sa aloce invatamantului, din PIB, unul dintre cele mai reduse procente. Si se pare ca nici in viitorul an, invatamantul nu se va bucura de un procent mai substantial. Pe de alta parte, in conditiile in care Guvernul Ciorbea se straduie sa restructureze economia, adica sa creasca numarul familiilor pauperizate, fara indoiala copiii vor fi cei mai afectati. Ei "vor plati" prin pierderea posibilitatii de a invata chiar sa scrie si sa citeasca. Sunt asociatii de caritate crestina care au descoperit, in Bucuresti, printre copii ai strazii, copii de 12 si chiar 14 ani care nu stiu sa scrie, sa citeasca, care sunt zilele saptamanii sau sa numere. Iar daca, in continuare, suportul material se va degrada, daca nu va exista o orientare mai ferma spre nevoile unei economii de piata, sansele de ameliorare a situatiei actuale sunt firave. In schimb, creste pericolul adancirii analfabetismului juvenil, insotit adesea de violenta, consumul de droguri si alte efecte nefaste pentru individ si comunitate.

Magda Marincovici